Litigii privind fondurile europene – contestații și cereri în instanță
Contestațiile și cererile de chemare în judecată formulate în materia fondurilor europene sunt, în esență, acțiuni de contencios administrativ. Ele au particularități procedurale esențiale, fiind influențate de tipul actului administrativ atacat și de etapa în care acesta intervine în procesul de finanțare. În cele ce urmează, prezentăm un grafic orientativ, reperele juridice și pașii practici.
Dată fiind diversitatea apelurilor și, implicit, a cadrelor legislative, infograficul, reperele juridice și pașii practici se vor raporta la cele mai comune etape și reglementări întâlnite în practica cabinetului de avocat Jordache Law Office. Recomandăm consultanță de specialitate pentru fiecare apel și demers judiciar în parte.
Acest infografic cuprinde etapele des întâlnite în cadrul apelurilor de proiecte. Trebuie menționat că pot exista apeluri în care graficul poate suferi modificări, cum ar fi:
- Etapa de evaluare proiecte să fie împărțită în etapa de verificare administrativă și etapa de evaluare tehnico-financiară;
- Etapa de evaluare proiect să fie comasată cu etapa de selecție și contractare;
- Etapa de implementare să fie poziționată în alt interval de timp decât cel reprezentat în grafic;
- ș.a.
Etapele și Actele Administrative specifice Apelului
Fiecare apel de proiecte are propriile etape, care pot cuprinde, sub o formă sau alta:
- Evaluarea (evaluarea administrativă și/sau evaluarea tehnico-financiară);
- Selecția și contractarea;
- Implementarea proiectului;
- Verificările post-implementare.
Actele administrative din cadrul acestor etape pot fi emise de către:
- Autoritatea de Management;
- Organismul intermediar;
- Organul de control;
- Alte autorități prevăzute de lege.
Contestația și cererea de chemare în judecată
Stabilește, inițial:
- ce etapă privește actul administrativ;
- cine a emis actul administrativ;
- ce efecte produce actul administrativ (respingerea proiectului, respingerea anumitor cheltuieli, rezilierea contractului, rambursarea anumitor sume acordate, etc.).
Individualizarea etapelor și a actelor administrative ce pot fi contestate se raportează strict la apelul de proiecte, ce poate să prevadă etape standard, dar și etape și proceduri specifice de contestare.
De ce este importantă această individualizare? În funcție de actul administrativ atacat, stabilești, pe de o parte, procedura concretă de contestare, și, pe de altă parte, ce anume poți să ceri în cadrul contestației și/sau, mai departe, în cadrul cererii de chemare în judecată.
Plângerea prealabilă (Contestația administrativă)
Regula generală în materia contenciosului administrativ este că nu poți formula o cerere de chemare în judecată fără a depune anterior plângere prealabilă la autoritatea competentă.
Există și excepții, în sensul în care procedura prealabilă nu este obligatorie, inclusiv în materia fondurilor europene, însă acestea sunt prevăzute expres de lege și trebuie analizate cu consultanță de specialitate.
Emitentul actului, etapa și efectele pe care le produce configurează cadrul legislativ în temeiul căreia formulezi strategia de acțiune, contestația și cererea de chemare în judecată. Poți să ai condiții speciale de exercitare și termene speciale de exercitare a demersurilor judiciare. Acestea pot influența inclusiv condițiile specifice de exercitare a unei acțiuni de suspendare a efectelor actului administrativ.
Termene-limită și condiții specifice de exercitare
Este esențială identificarea dispozitiilor legale care stabilesc termenele si conditiile
de exercitare a plângerii prealabile și a cererii de chemare în judecată.
Nerespectarea unui termen special de introducere a contestației și/sau a vreunei alte condiții speciale de exercitare, poate conduce la eșecul, din start, a unui demers judiciar, cu posibilități reduse de remediere.
Termenul de exercitare a contestației administrative poate să fie diferit sau să fie calculat diferit, în funcție de actul administrativ atacat.
- un termen de 30 de zile calendaristice va avea o altă dată de expirare decât un termen de 30 de zile, calculat pe zile libere. - cu titlu de exemplu art.47 din Ordonanta de urgenta nr. 66/2011, care privește contestarea titlului de creanță, stabilește un termen calculat pe zile calendaristice, nu pe zile libere - deci avem o excepție de la regulă;
- Legea prevede, ca regulă, un termen de formulare a plângerii prealabile de 30 de zile de la data comunicării actului, însă legislația aferentă apelului poate să prevadă termene mai scurte (5 zile, 10 zile, etc.);
- Legea poate să prevadă că termenul să înceapă să curgă de la momentul comunicării printr-o modalitate specifică (exemplu: comunicarea deciziei pe platformă sau transmiterea deciziei prin e-mail);
- etc.
Concluzii
Prin urmare, demersurile judiciare privind fondurile europene sunt reglementate de un cadru legal complex și implică adesea condiții și termene procedurale stricte. Tocmai de aceea este indicată apelarea la consultanți specializați și la consiliere juridică de specialitate.